PLATICA (abramis brama)

raspandire,aspect si dimensiuni

Platica este un peste de apa dulce raspandit in majoritatea raurilor si lacurilor din Europa, inclusiv la noi in tara, putand fi gasita atat pe Dunare si in baltile ei cat si in lacurile de ses si de deal. Corpul platicii este turtit lateral (de unde si denumirea pestelui) si inalt. Capul este redus ca dimensiuni, fata de restul corpului, avand gura mica cu buze subtiri moi si sensibile, adaptate gasirii hranei pe fundul apei. Gura se poate prelungi ca un tub, la fel ca la crap , gura protractila fiind comuna tuturor pestilor din familia ciprinide. In perioada reproducerii, masculii de peste 4 ani prezinta niste excrescente pe solzi, numite "butoni de nunta" si care pot fi simtite foarte usor la pipait, avand o textura aspra. Platica este un peste pasnic, extrem de sperios la zgomote puternice si miscare, asa ca e bine sa ne miscam putin si sa nu facem galagie prea multa pe malul baltii daca avem pretentia sa o pescuim. In mod obisnuit atinge lungimea de 30 - 40 cm si greutatea de circa 0,5-1 kg, doar in cazuri rare ajungand pe la 50 - 60 cm si cca 6 kg.

hranire si locuri preferate

Hrana platicii este compusa din plante acvatice, larve de insecte, viermi, crustacei, etc, pe care le poate culege (prin absorbtie) din apropierea malurilor maloase, de pe langa perdelele de vegetatie sau din preajma pragurilor, acestea fiind locuri care ofera pe langa hrana si adapost. Desi in primii ani de viata este un peste de card si prefera locurile descrise anterior, pe masura ce creste platica devine solitara si cauta locuri adanci, linistite pe senalul raului sau in mijlocul lacului.

pescuit

Pescuitul la platica este unul de finete, monturile trebuind sa fie adaptate in consecinta si atunci cand pescuim la pluta dar si atunci cand pescuim la lanseta . Practic platica nu musca cu tupeu ci mai mult molfaie pe momeala, iar daca i se pare ceva suspect o scuipa imediat. Firele folosite trebuie sa fie de maxim 0,25 mm ( pt lanseta ) si 0,16 - 0,18 mm pentru pluta, avand in permanenta grija sa potrivim firele la conditiile locale de pescuit. Desi consuma cu placere atat rame negre cat si mamaliga, toti pescarii stiu ca are o predilectie pentru aromele dulci, asa ca retetele de nada folosite pot contine pe langa componentele de baza, respectiv srot de floarea soarelui, grau fiert, cartofi or rame tocate si indulcitori. E bine ca nada preparata sa aiba o culoare asemanatoare cu a substratului, pentru ca platica fiind foarte suspicioasa s-ar putea sa nu se atinga de ea daca iese prea mult in evidenta.