CARLIGE PENTRU PESCUIT

Oricare pescar stie ca pentru un pescuit de succes trebuie sa faca niste alegeri care pot influenta in mod pozitiv sau (daca sunt neinspirate) negativ partida. Desi o lanseta sau o mulineta potrivita ca si o linie or o montura bine aleasa pot face diferenta intre a prinde or a nu prinde peste, de departe cea mai mare importanta o are alegerea carligului. Varful, paleta sau ochetul, lungimea tijei, spinul, deschiderea, curbura, grosimea sarmei, materialul, ba chiar si culoarea carligului - toate acestea contribuie la felul in care carligul agata si retine pestele, asa ca ar fi bine sa aruncati o privire la cele scrise mai jos pentru a intelege cum partile componente influenteaza modul in care acesta lucreaza.

partile componente

varful

- este probabil cea mai importanta parte a carligului si prima care vine in contact cu pestele, agatandu-l si strapungandu-i carnea sau cartilajele. In principiu procesul prin care sunt ascutite carligele de pescuit consta in doi pasi: primul pas consta in ascutirea mecanica (prin polizare), in continuare folosindu-se diverse metode chimice sau electrochimice.Acest proces duce in final la obtinerea unor varfuri extrem de ascutite care faciliteaza mult inteparea pestelui. PONT - pentru a verifica rapid cat de ascutit este varful treceti-l usor peste unghia de la degetul mare. Daca nu se infige, ci doar zgaraie sau aluneca, atunci ar fi bine sa nu-l mai folositi. Varful carligului poate fi paralel cu tija (carlige cu varful drept), inclinat usor spre tija (cioc de papagal) sau chiar indreptat usor spre exterior, fiecare varianta avand avantajele si dezavantejele ei. Respectiv cele cu varful drept sau spre exterior inteapa rapid dar scapa mai usor pestele, iar cele cu varful spre interior inteapa un pic mai lent dar retin mult mai bine pestele.

paleta sau ochetul

- este elementul constructiv care nu permite nodului facut pe tija sa se desprinda de carlig. Paleta e obtinuta prin aplatizarea sarmei din care e confectionat carligul, pe cand ochetul e realizat prin curbarea acesteia. In functie de acest element vom alege ce fel de noduri trebuiesc folosite la legarea carligului.

tija

- la ora actuala in comert pot fi gasite carlige avand acelasi numar in doua variante constructive, respectiv cu tija lunga si cu tija scurta. Lungimea acestui element trebuie aleasa dupa momeala pe care o folositi - de exemplu daca pescuiti cu rame atunci e mai indicat un carlig cu tija lunga (pentru ca permite insirarea momelii), iar daca pescuiti cu viermusi atunci e recomandat un carlig cu tija scurta. Unele firme produc carlige care au pe tija inca 1 - 2 spini suplimentari (numiti uneori si contraspini) indreptati spre paleta sau ochet,rolul acestora fiind de a retine mai bine momeala.

spinul

- dupa ce varful penetreaza carnea si e aplicata intepatura, spinul patrunde sub tegumentul pestelui si impiedica iesirea carligului, facilitand astfel capturarea acestuia. E bine sa utilizati carlige la care spinul sa nu fie nici prea mare (pentru ca inteparea se va face mai greu) dar nici prea mic, pentru ca in acest ultim caz retinerea pestelui nu mai e facuta asa cum trebuie. Practic spinul este elementul care asigura puterea de retinere a carligului, iar pe langa marimea lui efectiva la fel de important este si unghiul pe care-l face cu varful, in sensul ca un spin prea ridicat se opune inteparii, aceasta necesitand o forta mai mare. La ora actuala sunt produse chiar si carlige fara spin, insa acestea sunt folosite mai mult in competitii sau atunci cand se pescuieste in sistemul catch and release (prinde si elibereaza).

grosimea sarmei

- influenteaza rapiditatea inteparii. Respectiv un carlig confectionat dintr-o sarma groasa penetreaza prin pielea pestelui mai greu decat unul confectionat dintr-o sarma subtire. In acelasi timp un carlig confectionat din sarma groasa va fi mai vizibil dar si mai greu decat unul subtire.

culoarea

- pe care o pot avea carligele este variata - argintiu, auriu, rosu, maro,negru.. In ce priveste influenta culorii asupra pescuitului trebuie sa stiti ca sunt pescari ce recomanda utilizarea unor carlige cu o culoare apropiata de a momelii (mai ales daca pestele vizat e suspicios) , insa pana acum nu exista dovezi clare ca acest lucru ar duce la rezultate mai bune.

cum sunt numerotate carligele?

Pentru a usura treaba pescarilor atunci cand vine vorba de alegerea marimii carligelor, cineva (probabil tot un pescar!) a inventat un sistem de numerotare simplu si foarte usor de retinut. Acest sistem incepe numerotarea de la numarul 32 (cel mai mic carlig existent) si se duce pana la numarul 20/0 (cel mai mare - lung cam cat palma unui barbat matur). Numerotarea s-a oprit la aceasta cifra pentru ca daca se ducea mai mult vorbeam deja de ancore pentru vapoare! Dupa cum ziceam mai sus sistemul e foarte simplu: pentru carligele care au 0 dupa prima cifra marimea fizica CRESTE odata cu numarul (adica un carlig 2/0 va fi mai mare ca dimensiuni decat unul 1/0), iar pentru carligele care nu au 0 dupa prima cifra e exact invers (adica cu cat numarul e mai mare marimea fizica a carligului SCADE).Respectiv un carlig nr 14 va fi mai mic ca dimensiuni fizice decat un carlig nr 12. In imaginea alaturata puteti vedea cu o buna precizie dimensiunile reale ale carligelor numerotate. La final trebuie sa va mai spunem ca (din pacate) nu exista o standardizare internationala a marimilor, asa ca un carlig 1/0 de la Mustad nu va fi identic ca dimensiuni cu unul 1/0 de la Gamakatsu .

Alte articole legate de acest subiect:

Articole video legate de acest subiect :

------